Caturra este o mutație naturală a varietății Bourbon, descoperită pe o plantație din statul Minas Gerais, în Brazilia, între 1915 și 1918.
Este una dintre cele mai influente varietăți din istoria recentă a cafelei — nu prin calitatea în ceașcă, pe care World Coffee Research o încadrează drept „standard”, ci prin felul în care a schimbat modul de plantare în America Centrală și prin descendenții ei.
Mutația care a făcut diferența
La baza varietății Caturra stă o mutație a unei singure gene, care face planta să crească mai mică — trăsătura numită în catalog Dwarf/Compactism.
Consecințele sunt practice. Talia redusă permite plantarea mai densă, iar ramurile secundare foarte apropiate produc mai multe fructe în același spațiu. În plus, înălțimea mică face culesul mult mai accesibil.
Numele vine din guarani și înseamnă „mic”. Varietatea mai este numită și Nanico.
Cum a fost selecționată varietatea Caturra
După descoperire, Instituto Agronômico (IAC) din Campinas, statul São Paulo, a început selecțiile în 1937.
Metoda folosită a fost selecția în masă: se alege un grup de indivizi pe baza performanței superioare, semințele lor se amestecă pentru a forma o generație nouă, iar procesul se repetă. Amelioratorii urmăreau exact cele două trăsături de mai sus — talia mică și ramurile secundare dese.
Varietatea nu a fost niciodată lansată oficial în Brazilia, dar a devenit larg răspândită în America Centrală.
Răspândirea în America Centrală și Columbia
Cronologia se scrie frecvent greșit. Caturra a fost introdusă în Guatemala în anii ’40, nu în anii ’30 — iar adoptarea comercială pe scară largă a venit abia trei decenii mai târziu.
Din Guatemala a ajuns în Costa Rica, Honduras și Panama. Timp de decenii a fost una dintre cele mai importante varietăți din punct de vedere economic în America Centrală, într-atât încât a ajuns să fie folosită — uneori și astăzi — drept reper de comparație pentru testarea cultivarurilor noi.
În Columbia se estima că reprezenta aproape jumătate din producția țării, până când un program guvernamental început în 2008 a stimulat reînnoirea a peste trei miliarde de arbuști cu varietatea Castillo, rezistentă la rugină.
Detaliul ironic pe care articolele îl omit de obicei: Castillo are Caturra între părinți. Varietatea nu a fost înlocuită de un străin, ci de propria descendență.
Caturra și familia Catimor
Aici stă cea mai mare parte a moștenirii ei. Caturra este unul dintre părinții întregii familii de cultivaruri Catimor.
Diverse linii de Hibrid de Timor, rezistente la rugina cafelei, au fost încrucișate cu Caturra pentru a obține o plantă compactă și rezistentă la boală. Din această combinație provin varietăți precum Lempira, IHCAFE 90, Costa Rica 95 și Catisic.
Tot Caturra a contribuit, prin talia ei mică, la intensificarea culturii cafelei prin plantare la densitate mare, frecvent la soare deschis, în a doua jumătate a secolului XX.
Caracteristicile plantei Caturra
Datele de mai jos sunt cele din catalogul World Coffee Research.
Planta este pitică și compactă, cu vârfurile lăstarilor tineri verzi. Boabele au dimensiune medie — Caturra este chiar reperul folosit de catalog pentru categoria „medie” —, la fel și raportul cireașă–boabă verde.
Randamentul este clasificat drept mediu. Productivitatea reală pe hectar vine însă din densitate: 5.000–6.000 de plante pe hectar, cu tăiere pe o singură tulpină, aproape dublu față de varietățile înalte.
Prima recoltă apare în anul al treilea, coacerea este medie în sezon, iar necesarul de nutriție este ridicat — consecință directă a densității mari și a producției intense.
Cireșele pot fi roșii sau galbene.
Altitudine și vulnerabilități
Catalogul plasează varietatea în categoria de altitudine înaltă, cu praguri care depind de latitudine: peste 1.600 m între 5°N și 5°S, peste 1.300 m între 5° și 15°, peste 1.000 m dincolo de 15°.
Potențialul de calitate la altitudine mare este evaluat drept bun — a treia treaptă din cinci. Relația dintre altitudine și profilul din ceașcă este detaliată în articolul despre influența altitudinii asupra profilului aromatic.
Fitosanitar, Caturra nu oferă nicio protecție. World Coffee Research o rezumă prin „susceptibilitate foarte mare la rugina cafelei” (Hemileia vastatrix), la care se adaugă susceptibilitatea la nematozi și la coffee berry disease (Colletotrichum kahawae).
Vulnerabilitatea la rugină este exact motivul pentru care a fost creată familia Catimor și pentru care Columbia a trecut la Castillo.
Profilul gustului
Catalogul nu asociază varietăților descriptori senzoriali standardizați, iar încadrarea oficială a calității rămâne „standard” în America Centrală.
În comerț, cafelele din această varietate sunt descrise de regulă prin aciditate ridicată, citrică — lămâie sau lime —, mai ales la altitudini mari, cu corp mediu și delicat. Uneori apare o aciditate de tip vin roșu. Sunt considerate mai puțin dulci decât Bourbon, dar fructate și siropoase, potrivite pentru metodele de filtru. Sunt observații de degustare, nu măsurători.
