Caturra este o mutație naturală a varietății Bourbon, descoperită pe o plantație din statul Minas Gerais, în Brazilia, între 1915 și 1918.
Influența ei nu vine din ceașcă. World Coffee Research o descrie ca pe o plantă compactă, de calitate „standard” în America Centrală, cu susceptibilitate foarte mare la rugină. Ce a schimbat varietatea asta e altceva: felul în care se plantează cafeaua și lista soiurilor care descind din ea.
Mutația care a făcut diferența
La bază stă o mutație a unei singure gene, care face planta să crească mai mică — trăsătura numită în catalog Dwarf/Compactism.
Consecințele sunt practice. Talia redusă permite plantarea mai densă, iar ramurile secundare foarte apropiate produc mai multe fructe în același spațiu. Înălțimea mică face și culesul accesibil: un arbust compact se culege de la sol, fără scări.
Numele vine din guarani și înseamnă „mic”. Varietatea mai este numită și Nanico.
Cum a fost selecționată varietatea Caturra
După descoperire, Instituto Agronômico (IAC) din Campinas, statul São Paulo, a început selecțiile în 1937.
Metoda a fost selecția în masă: se alege un grup de indivizi pe baza performanței superioare, semințele lor se amestecă pentru a forma o generație nouă, iar procesul se repetă. Amelioratorii urmăreau exact cele două trăsături de mai sus — talia mică și ramurile secundare dese.
Varietatea nu a fost niciodată lansată oficial în Brazilia. A devenit însă comună în America Centrală.
Răspândirea în America Centrală și Columbia
Cronologia se scrie frecvent greșit. Introducerea în Guatemala a avut loc în anii ’40, nu în anii ’30 — iar adoptarea comercială pe scară largă a venit abia trei decenii mai târziu.
Din Guatemala a ajuns în Costa Rica, Honduras și Panama. Timp de decenii a fost una dintre cele mai importante varietăți din punct de vedere economic din regiune, într-atât încât a ajuns folosită — uneori și astăzi — drept reper de comparație la testarea cultivarurilor noi.
În Columbia se estima că reprezenta aproape jumătate din producția țării, până când un program guvernamental început în 2008 a stimulat reînnoirea a peste trei miliarde de arbuști cu Castillo, rezistentă la rugină.
Detaliul care se pierde de obicei: Castillo are Caturra printre părinți. Varietatea nu a fost înlocuită de un străin, ci de propria descendență. Aceeași încrucișare — Caturra cu Hibridul de Timor 1343 — stă, conform Federației Naționale a Cultivatorilor de Cafea din Columbia, și la baza varietății Cenicafé 1, din care e cules lotul Columbia La Esperanza aflat acum în selecție.
Caturra și familia Catimor
Aici stă cea mai mare parte a moștenirii. Varietatea este unul dintre părinții întregii familii de cultivaruri Catimor.
Diverse linii de Hibrid de Timor, rezistente la rugină, au fost încrucișate cu ea pentru a obține o plantă compactă și rezistentă la boală. Din combinație provin Lempira, IHCAFE 90, Costa Rica 95 și Catisic.
Descendența nu se oprește la Catimori. Catuaí, lansat de IAC în 1972, este o încrucișare între Mundo Novo și Caturra galben — dovadă că varietatea are și selecții cu fruct galben, chiar dacă fișa ei de catalog nu consemnează culoarea cireșei. Din selecția curentă, lotul brazilian Santa Rosa e cules din Red Catuaí.
Tot talia mică a dus, în a doua jumătate a secolului XX, la intensificarea culturii cafelei prin plantare la densitate mare, frecvent la soare deschis.
Caracteristicile plantei Caturra
Datele de mai jos sunt cele din catalogul World Coffee Research.
| Caracteristică | Valoare în catalog |
|---|---|
| Statură | Pitică / compactă |
| Vârful lăstarilor tineri | Verde |
| Dimensiunea bobului | Medie |
| Raport cireașă–boabă verde | Mediu |
| Randament | Mediu |
| Potențial de calitate la altitudine mare | Bun |
| Altitudine optimă | Înaltă |
| Rugina cafelei | Rezistență scăzută / susceptibilă |
| Nematozi | Susceptibilă |
| Coffee berry disease | Susceptibilă |
| Primul an de producție | Anul 3 |
| Coacerea fructului | Medie |
| Necesar de nutriție | Ridicat |
| Densitate de plantare | 5.000–6.000 plante/ha, cu tăiere pe o singură tulpină |
Randamentul cere o precizare. Tabelul îl dă drept mediu, în timp ce rezumatul aceleiași fișe descrie planta ca având un potențial bun de producție. E o contradicție internă a catalogului, nu o eroare de traducere. Oricum, producția pe hectar vine din densitate, nu din planta individuală: 5.000–6.000 de arbuști în loc de jumătate din atât. De aici și necesarul ridicat de nutriție.
Altitudine și vulnerabilități
Catalogul plasează planta în categoria de altitudine înaltă. Categoria e definită pe benzi de latitudine: peste 1.600 m între 5°N și 5°S, peste 1.300 m între 5° și 15°, peste 1.000 m dincolo de 15°. Nu e o singură cifră, cum apare de obicei.
Potențialul de calitate la altitudine mare e evaluat drept bun, pe o scară care merge de la „foarte scăzut” la „excepțional”. Relația dintre altitudine și ce ajunge în ceașcă e detaliată în articolul despre influența altitudinii asupra profilului aromatic.
Fitosanitar, varietatea nu oferă nicio protecție. World Coffee Research o rezumă prin „susceptibilitate foarte mare la rugina cafelei” (Hemileia vastatrix), la care se adaugă susceptibilitatea la nematozi și la coffee berry disease (Colletotrichum kahawae).
Exact această vulnerabilitate a generat familia Catimor și trecerea Columbiei la Castillo.
Profilul gustului
Catalogul nu asociază varietăților descriptori senzoriali standardizați, iar încadrarea oficială a calității rămâne „standard” în America Centrală.
În comerț, cafelele din Caturra sunt descrise prin aciditate ridicată, citrică — lămâie sau lime —, mai ales la altitudini mari, cu corp mediu și delicat. Uneori apare o aciditate de tip vin roșu. Sunt considerate mai puțin dulci decât Bourbon, dar fructate și siropoase, potrivite pentru metodele de filtru. Sunt observații de degustare, nu măsurători; vocabularul e explicat în ghidul despre profilul senzorial al cafelei.
Comparația cu părintele se face cel mai simplu în ceașcă: din selecția curentă, loturile din varietatea Bourbon vin din Rwanda, iar descendența columbiană e reprezentată de Cenicafé 1.
Întrebări frecvente despre Caturra
Ce înseamnă numele Caturra?
„Mic”, în limba guarani — o referire la statura compactă a plantei. Varietatea mai apare și sub numele Nanico.
De ce a fost înlocuită în Columbia?
Din cauza sensibilității la rugină. Programul început în 2008 a reînnoit peste trei miliarde de arbuști cu Castillo, o varietate rezistentă care are chiar Caturra între părinți.
Ce varietăți descind din Caturra?
Toată familia Catimor — Lempira, IHCAFE 90, Costa Rica 95, Catisic —, plus Catuaí în Brazilia și, în Columbia, Castillo și Cenicafé 1.
Cireșele sunt roșii sau galbene?
Fișa de catalog nu consemnează culoarea fructului. Există însă și selecții cu fruct galben: fișa varietății Catuaí indică explicit „Caturra galben” ca părinte al încrucișării.
La ce altitudine dă rezultate bune?
În banda de altitudine înaltă, definită pe latitudine: peste 1.600 m în apropierea ecuatorului, peste 1.300 m între 5° și 15°, peste 1.000 m dincolo de 15°. Potențialul de calitate acolo e evaluat drept bun, nu excepțional.
