Originea cafelei este plasată în Etiopia, în regiunea Kaffa — de la care derivă denumirea băuturii în majoritatea limbilor. Din secolele XI–XII, cafeaua traversează Marea Roșie, ajungând în Peninsula Arabică, în special în portul Mocha din actualul Yemen — sursă a termenului moca. De acolo se răspândește în Orientul Mijlociu, iar prin Constantinopol intră în contact cu primii europeni care aveau relații diplomatice cu sultanul otoman.
Venețienii și primele cafenele europene
Dintre italieni, venețienii aveau legăturile comerciale cele mai strânse cu Imperiul Otoman. Primele mențiuni documentare despre cafea — numită atunci băutura neagră — apar în rapoartele ambasadorilor venețieni de la curtea sultanului, în secolul al XVI-lea. Inițial, cafeaua măcinată era importată ca medicament și vândută la prețuri ridicate în botteghe degli speziali, prăvăliile cu plante medicinale.
Când sultanul Murad al IV-lea interzice cafeaua în secolul al XVII-lea și închide cafenelele din Constantinopol, supușii creștini ai otomanilor — în special armenii — își mută afacerile în Europa. În 1645 se deschide o cafenea la Veneția, în 1650 la Oxford, iar în 1686 la Paris.
De la asediul Vienei la cappuccino
Un alt moment cu impact direct asupra răspândirii cafelei în Europa este asediul Vienei din 1683. Când forțele conduse de ducele de Lorena și regele Ioan al III-lea Sobieski îi înving pe turci, aceștia retrag trupele în grabă, lăsând în urmă saci cu boabe de cafea. Un polonez familiarizat cu lumea otomană obține permisiunea de a deschide prima cafenea vieneză, punând bazele tradiției care va urma.
Vienezii adaugă frișcă în cafea, obținând o culoare mai deschisă care amintea de veșmintele călugărilor capucini — kapuziner în germană. Termenul ajunge în Italia ca cappuccino, preparat ulterior cu lapte în loc de frișcă.
Primele espressoare: Victoria Arduino, Gaggia și La Faema E61
La începutul secolului XX, barurile italiene încep să adopte primele espressoare. Victoria Arduino, inventată în 1905 de torinezul Pier Teresio Arduino, funcționa pe principiul locomotivelor cu aburi. În 1948, Achille Gaggia introduce la Milano un aparat capabil să producă un espresso cu cremă. În 1961, La Faema lansează modelul E61 — denumit după o eclipsă solară din același an — primul expresor cu alimentare directă de la rețeaua de apă, fără rezervor propriu.
Cafetiera Moka Bialetti și cafeaua preparată acasă
Alfonso Bialetti inventează în 1933 cafetiera Moka, inspirându-se din sistemul de funcționare al mașinilor de spălat din epocă. Rezultatul este un dispozitiv accesibil care reproduce acasă o cafea apropiată de espresso-ul din baruri. Moka Bialetti este considerat obiectul italian cel mai vândut la nivel global: peste 300 de milioane de unități comercializate internațional, iar 85% dintre gospodăriile italiene dețin una.





